miercuri, 4 mai 2016

Dragoste oarbă

Și dacă dragostea e oarbă,
Mă-ntreb: ochii cine i-a scos?
De poate-acum viclean să soarbă
Iubiri la cupă ca prinos?

Din tolba cea de vise plină,
Îți dăruiește vise goale,
Amoru-ți cântă în surdină
Tu le accepți, le faci pumnale.

Și-alergi până fără de vlagă
Te prăbușești cu ele-n spate;
Lei în timpane-ncep să ragă,
Ochii deschizi pe jumătate.

Aduni atâtea mefiențe,
Că peremptoriu ți se pare
Iubiri fără deficiențe
Să simți, chiar dacă-s trecătoare.