Sunt rani care se adancesc,
Sunt suflete ranite,
Sunt oameni ce au suflet,
Sunt eu, si sunt un om.

"Valuri de vis se lovesc de paturile zilei..." o zi intunecata, "un intuneric cum nu a mai fost nici sub limba unui mut, un intuneric lasat parca prin testament de un orb".
Ce frumos...si noi nu dam nici doi bani pe scriitorii nostri.Si cand zic noi, ma refer la intreaga generatie. Cine a auzit de Ovidiu Genaru? Sau pe cine a interesat? cine stie macar ca un anume Marian Constandache este scriitor? Cine oare-si da seama ca suntem proprii nostri avatari?

Intuneric, tot mai mult intuneric se face in viata unora, exact in pranzul vietii: sentimentele se apropie tot mai mult de varstele fragede...incep sa se strecoare in noi inca de pe acum... "suntem aproape noi.Ne raspundem si plecam aproape impreuna"..."primavara ma prefac in ciorapi subtiri pentru un trandafir cu spini cum esti dumneata":)
Chiar si eu am suferit: si poate as continua sa sufar daca as mai tine, dar acum zambesc gandindu-ma ce frumos a fost...ce frumos va fi:)