Revoltă.

Se naște din slăbiciune,
Crește odată cu conștientizare ei.
E îndreptată înspre noi.
Mi se pare normal, de vreme ce devenim proprii noștri dușmani.

Dacă am fi realiști
și nu utopici,
Am realiza ca un dres cu firul tras nu mai poate fi purtat vreodată.
Poate doar pe dedesubt,
unde nu-l vede nimeni.
Și nici așa, căci am simți tot timpul frigul prin firul tras.

Ne place să bravăm,
dar o facem prea devreme de cele mai multe ori.
Ne lovim cu capul de sus
și avem impresia că am mai înălțat pragul
și că putem să trecem nestingheriți.
Ei bine, nu-i așa.
Iar noi ne alegem de fiecare dată cu un nou cucui
care crește și crește.

Se-nvață greu o lecție fără teorie.
Măcar nu se uită ușor.
Dar cât de revoltați suntem după fiecare capitol învățat?
Suficient cât să măturăm cu noi pe jos. Noi cu noi.

Aproximativ unu pe doi.

Jumătate de zi e noapte.
Jumătate de inima: un atriu si-un ventricul.
Jumătate din noi mereu spune 'nu'
și mai mult de jumătate 'da'.

Am putea să vărsăm jumatate din lacrimi.
Am fi dispuși să suferim mai puțin de jumătate.
Ne dăruim cu ambele jumătați, totuși.
Întregul= jumătate + jumătate.

Suntem în stare să primim mai puțin de jumătate,
Să trăim pentru o altă jumătate.
Să credem în jumătate.
O jumatate de an, de veac, de viață.

Să vedem jumatatea plină a paharului,
Dar e golit mai mult de jumătate.
Și cu atâta sete beau alții
Și-acel mai puțin de jumătate.

Jumătăți de închisori ar trebui să fie pline
Cu oameni care ucid pe jumătate oameni.