Rar intervin pentru a descrie oameni. Am recurs doar la descrieri ce introduc relatii intre mine si amicii mei, prietenii mei de suflet, descrieri ce ma descopera pe mine, dar niciodata n-am detaliat portretul cuiva. Si explicatia salasluieste in faptul ca nu a venit momentul pana acum. De cateva zile imi caut cuvintele necesare unei astfel de evaluari scrise si inca ma gandesc daca am reusit pana acum sa-mi adun toate resursele.
Cand vii in contact cu oamenii greu iti infranezi "obiceiul" de a-i masura din cap pana-n picioare, interior si exterior. Si in timp, descoperi calitati si defecte. As sublinia "defecte" pentru a evidentia mai puternic "idealul" nostru in ceea ce priveste persoana care se afla sub analiza.
Si totusi, rezultatul poate fi nul, iar cazul unic pana in acel moment. Incepand de la aspectul fizic impecabil si pana la introspectia imaculata, exista, cel putin in viata mea de pana acum o persoana clasificata "caz unic", cel putin din punctul meu de vedere. Deci, nu ma aflu in situatia de a ascunde defecte, caci as face acest lucru fata de mine si nu mi se pare normal.
In spatele unei perechi de ochelari de soare descoperi o pereche de ochi sinceri, poate dureros de sinceri, in care nu poti sa nu te pierzi, pe care nu poti sa-i uiti, pe care CLAR nu poti sa-i minti. Simplu, comun, dar nu si in cazul in care acesti ochi apartin unui chip atras de perfectiune. Dintii albi, drepti, sub buzele curbate intr-un zambet angelic iti provoaca o dorinta ascunsa de a-l vedea mereu razand. Nu exista "rotunduri" corporale, totul se intruneste intr-un trup normal, bine construit, bine pastrat. Ar parea banal, daca in combinatia aceasta nu as mixa capacitatea intelectuala, modestia, posibilitatea de a pendula intre medii, capacitatea enorma de a sti sa-si aleaga prietenii si calitatea rar intalnita de a si-i pastra in aceeasi forma. Pentru el nu exista bariere economice, sociale, care de altfel sunt cam egale in zilele noastre, exista doar oameni.
Nu e o scurta descriere rupta dintr-o carte numita "Oameni perfecti-trup si suflet" ci o imagine reala a Romaniei noastre, cu nume si prenume. Desi un profil de hi5 sau facebook, sau macar o poza ar convinge mai mult decat niste vorbe, e cazul sa ne bazam pe incredere lingvistica.Am scris deseori despre baieti, dar tot de atatea ori am revenit, am rupt foile, am sters post-urile. Acum sunt sigura. Si sper a mai exista astfel de oameni. Sau poate nu dau eu multe sanse.
PS: s-ar putea sa nu-mi placa cum canta sau cum scrie. Dar daca rade s-ar putea sa indragesc si aspectele astea.:))
